24 Comments

Cum am adus Craciunul in casa cu o luna mai devreme!!

image1

Dragi mamici, tatici, bunici si alte neamuri preocupate de copii, cum va descurcati voi in perioada asta a anului, cand mergeti cu copiii in hypermarket??? Dumnezeuleee, pentru mine este o adevarata proba de foc sa nu cedez in fata presiunii lor, a santajului emotional, a escrocheriei exercitata progresiv si zilnic, a fatzucilor lor de cersetori cand vor ceva, a acelei expresii din „nu vreau” in „mamiii, as avea mare nevoie sa-mi cumperi aia… pentru sufletelul meu si pentru ca are si Anisia de la gradi..”😳

Ziceam ca e o adevarata proba de foc sa nu cedez!! Dar cine a zis ca nu cedez zilnic??? Pai sa vedeti ce am patit ieri cu copiii.. M-am dus sa-i iau de la gradinita pe la ora 16, in graba mare, pentru ca de la ora 17 Carla avea cursuri de inot la o piscina din apropiere. Evident ca am plecat mai devreme, ca sa avem timp sa ii schimb, sa gasesc lejer un loc de parcare, sa ne tragem sufletul.. in sfarsit! Am ajuns mai devreme cu vreo juma’ de ora si pentru ca in apropiere e un hypermarket, zic hai sa-i iau repede si sa cumpar un kil de clementine si niste lapte!! Atat!! Tineti minte pentru ce m-am dus, da? Pentru 1 kg de clementine si 2 sticle de lapte! Cat ar fi trebuit sa ma coste? Vreo 15 lei, cam asa…😅

Bai, frateee…. Cand am intrat in hypermarket cu ei si-am vazut ce era acolo, am facut imediat stanga-mprejur!! Zic :”Mami, hai la piscina, ca e aglomerat in magazine acum.. Venim alta data!!”

Ce alta data?? Pai, ce? Copiii sunt fraieri?? Au fugit direct in magazin, au trecut singuri de „barierele” alea rotative, au luat un cos din plastic pe care il trageau amandoi dupa ei si-au disparut… Printre rafturile cu Mos Craciuni, instalatii de pom luminoase si cantatoare, jucarii, cutii mari cu tot felul de nebunii frumos colorate, plusuri, haine cu reni.. si s-au oprit la rafturile cu ciocolataaa!!!😩 Mai, era plin de Mosi de ciocolata, in toate formele, dimensiunile si culorile! Cutii cu bomboane, globuri, papusi vorbitoare, masinute, disperareee!!! Zic, ok, ce fac acum? Ma duc dupa ei si le spun: „Mami pleaca acasa si va lasa aici pe amandoi! Gata, daca nu plecam acum, pierdem si ora de inot! Asa ca eu plec.. va astept la masina.. paaa!!”si dau sa plec… fac cativa pasi, ii strig, mai fac cativa pasi… nimic!! „Carla, Vladimiir!! Haideti, mama!! Eu am plecaat!!” ..Nicio reactie… mai stau, ma mai ascund pe dupa rafturi, ma fac ca ii las acolo… or veni ei cand vor vedea ca nu mai sunt langa raft… „Carla, daca noi cumparam acum toate astea, Mos Craciun se va supara pe noi si nu va mai veni… Ziua lui Mos Craciun nu este acum, ci peste o luna! Si atunci ne va aduce multe cadouri si jucarii..Hai sa mergeem!!”

Vrajeala nu tine…

Merg sa cumpar, totusi, clementinele si laptele pentru care venisem si ma intorc la ei… Cand ma uit in cos….pfff!!!🙈🤦‍♀️ Plin de jucarii, de caciuli cu reni, de seturi de masinute, de pijamale cu Elsa, un costum de Craciunita si unul de Mos, cornite cu reni si muulta ciocolataaaa!!! Mooor! Ce fac acum? Cum le scot?.. Incep cu explicatiile:  „mami, trebuie sa luam doar ce avem nevoie. Daca va place ceva de aici, ii scrieti lui Mosu’ sa va aduca de Craciun si cu siguranta va va indeplini dorinta daca sunteti cuminti si mergem acum la piscina..” Si incep sa pun inapoi din produse… Vladimir nu dadea drumul cutiei cu masinute!! Trageam parte in parte de cutia aia si nu voia sa o lase din maini! „Masina, masina mea!”. Numai asta imi zicea, printre suzeta.

image3

Carla tinea o carte de colorat in brate, cu Mos Craciun pe ea, desigur, si la subbrat un Mos de ciocolata… Incerc sa i le iau fara nicio izbanda.. „Mami, te rog, luam pe Mosu’ asta si il pui in geam la piscina sa vada cum dau eu tare-tare din picioare si cum sar in apa.. si nu-l mananc.. il punem in frigider!” Zic, hai ca e ok targul.. Ii iau Mosu’ de ciocolata, o motivez sa inoate o ora si nici nu-l mananca acum. Bun. Il pastram pe Mos. Cu costumasele astea de Craciun si Craciunita ce facem? Nu le luam, ca nu ne trebuie acum.. „Ba da, mami, le luam si le punem in dulap acolo, la noi.. si ni le dai la serbare ca sa fim cei mai frumosi la gradi, eu cu bebe..”.. Zic in mintea mea: „Uite, mai, ce copii intelegatori si intelepti am… ei se gandesc ca vor sa fie cei mai buni la inot daca ii priveste Mosu’ de ciocolata din geam, ca vor fi cei mai frumosi la serbare, daca le iau costumele astea… pai cum sa nu le fac voia?”.. Bine, le luam si pe astea.. si gata! „Dar, mami, ne trebuie si cornitele de ren la costumele alea, ca sa fim ca niste spiridusi..” „Cum sa fiti? Spiridusi?” „Da, mami, ca sa-l ajutam pe Mos la cadouri si sa fim si cei mai simpatici dintre toti copiii care il ajuta pe Mos”. Am luat si alea, convinsa de fiica-mea ca nu are rost sa luam costumele fara cornitele de ren pe cap, nu?😬 Si cu asta, gata! „Hai, Vladimir, da incoace masinutele alea!” Ce??? Cand s-a trantit copilul meu pe burta cu masinutele in mana urland ca alea sunt ale lui, nu mai stiam pe unde sa ma ascund…” Vladimir, dar mai ai acasa zeci de masinute, mami! Hai sa vezi cum stau acasa si te asteapta!”. ” Nuuu, masina, masina meaaa!!!” Bun. Ce fac acum? Mai erau 10 minute pana la ora de inot si eu eram cu cosul plin de produse de Craciun..Cum scap de ele? Cum iesim de aici???? „Gata, hai, luam masinutele si mergem! E tarziu! ” Pana la ce urma ce mare scofala? Asa e cand ai baieti.. trebuie sa le cumperi masinute! Vladimir le adora, nu mananca fara ele, nu doarme fara ele! Le stie dupa culori si dupa marca.. Daca lipseste una singura si nu are setul complet in fata lui la masa, nu mananca.. Si pentru asta eu trebuie sa rastorn casa, sa trag canapelele, sa ma intind pe burta pe sub pat, sa le caut pe unde le rataceste el, ca altfel baiatul nu mananca… Deci I-am luat si setul de masinute… Si oricum mai vine un baietel, asa ca…🤰 voi amortiza din cheltuieli!

image2

 

Ajungem la casa… Copiii pun frumos pe banda produsele.. fiecare cu ce si-a ales.. Eram singurii din magazin care cumparasera tot raionul de sarbatori..🎅 Eu, ca sa ma disculp cumva, ca stiam ca iar m-au facut, zic in mintea mea: „Lasa copiii sa se bucure, ca si noi am fost copii dar pe vremea noastra nu erau atatea bucurii in magazine! Si ai mei au fost mereu niste parinti foarte stricti, care nu ne-au cumparat decat strictul necesar. Pai ce, eu indrazneam sa fac cu mama fitzele astea? Cand ma scruta ea o data cu privirea, inghetam. Si a doua oara nu mai ceream! Ai mei ne-au cumparat mereu doar ce ne era util, fara sa ne alinte. De Craciun primeam izmanute, bluzite de corp, sosetele, chilotei, ciorapei si un pachet de biscuiti „Poieni”, din aia inveliti in ciocolata. Atat. Si n-a fost bine? Am invatat sa pretuiesc fiecare lucru si sa muncesc pentru el, daca vreau sa-l obtin… Dar, uite, eu cu copiii mei nu pot fi asa, din pacate.. Ma bucur cand ii vad fericiti. Ma bucur si eu de bucuria lor.. Dar, oare, fac bine ca le ofer tot ce-mi cer? Cum ii voi motiva sa munceasca daca ei obtin asa usor totul?” Nu am mai avut prea mult timp de aceasta introspectie a Sinelui, ca ne vine randul la casa.. Cand ma uit pe banda,  mai aparusera  vreo doua oua de ciocolata si o pereche de pijamale cu Elsa si Ana.. 🤷‍♀️Cu astea ce e? „Sunt ale mele, mami, ca alea vechi mi-au ramas mici… Eu am crescut acum, sunt  fetita mare si alea de acasa nu-mi mai vin.. sunt pentru bebelusi alea..” Ma uit la ceas.. era prea tarziu sa ma mai intorc cu ele la raft. Le cumpar, ce sa fac? „487 Ron, va rog”! Caaat??? 487? Pai venisem sa iau un kil de clementine si niste lapte.. maxim 20 ron ar fi costat..in juma de ora m-au facut copiii de 5 milioane?? Si de Craciun ce le mai iau?

Ajungem la piscina, o schimb repede pe Carla si o duc in bazin. II pun Mosu’ de ciocolata in geam ca s-o priveasca cum face ea scufundari. Vladimir sta langa mine, pe jos, jucandu-se cu cele mai noi achizitii in materie de masinute..

Cand ajung acasa si desfacem sacosele, astia doi imediat cu raportul la taica-su: „Tatii, uite ce ne-a cumparat mami: masinute lui bebe, mie ciocolata si Mos, costume de Craciunei pentru amandoi, carti de colorat, oua de ciocolata, coarne de ren, pijamale cu Elsa, caciula mov cu sclipici, ca din asta nu aveam..Uite, dupa ce papam, ne dai din Mosu’ ala, da? Eu vreau capul lui Mos Craciun, lui bebe ii dai din burtica Mosului!” Nu l-am privit in ochi pe Alex ca n-am avut puterea… Stiam ca m-au santajat copiii si m-au facut praf si ca nu pot castiga niciun razboi cu ei.. Ma duc in dormitor sa ma schimb dupa aceasta infrangere cumplita…😢 Intra Alex si din usa imi zice, cu un ton jos si grav: „Mai, femeie, iar te-au facut copiii astia cum vor ei? Iar te-au luat la sentimente? In casa asta nu e pic de disciplina ?? Cum nu sunt eu cu voi, cum va faceti de cap? Chiar nu pot sa pun nicio baza pe tine? Nu le mai oferi tot ce vor! Un singur produs le era suficient. Unul si gata! Tu esti consumatorul perfect!! Daca toti am fi ca tine, niciun comerciant nu ar da faliment vreodata!! Dar in ritmul asta noi sigur ajungem la faliment!”😳

Am iesit tacuta din dormitor…😇 Copiii erau imbracati in Mosi. Vladimir era descult cu masinutele in mana, Carla mancase capul lui Mos Craciun intre timp…erau fericiti! Am zambit si eu cand i-am vazut… Uite cum am adus noi Craciunul in casa cu o luna mai devreme.. Doar pomul ne mai lipsea… Dar, in ritmul asta, cred ca de Sfantul Andrei il si impodobim….😅

Cum sa fac sa nu „ma mai faca” la sentimente copiii astia? Am impresia ca nu procedez bine facandu-le acum toate poftele si ca, la un moment dat, toate lucrurile astea se vor intoarce impotriva mea. Alex are dreptate. Pe de alta parte, cu bucuriile varstei asteia nu ne vom mai intalni..Si imi place sa ii vad fericiti, jucandu-se cu masinutele ori dansand prin casa in pijamalele alea noi. Casa chiar are viata si simt ca se apropie Sarbatorile. Insa sunt atatia copii care nu au nimic din ce au ai mei. Copii aceia sunt la fel de fericiti dar mai pregatiti pentru viata, mai obisnuiti cu nevoia si mai responsabili!

Dar care este granita pe care nu trebuie sa o depasesc? Cand trebuie sa spun STOP?  Voi cum procedati, mai ales in luna decembrie??

Astept comentariile voastre mai jos!! Sa aveti o luna a cadourilor linistita!!💕😛😘

24 Comments

  1. Mirela, nu pot sa zic decat ca am ras copios pe masura ce am citit povestea voastra. Nu stiu daca pot sa te ajut, am o singura fetita de 2 ani si 3 luni, dar cu care inca reusesc sa negociez atunci cand da buzna in raioanele de jucarii 😀 fiind 2 copii , clar tie ti-e mai greu. Acuma, ce sa zic? Eu merg dupa cum simt. Si daca pe ea o face fericita, ii cumparam ce isi doreste, insa am si eu limita mea. Adica sa nu cumpram ce avem deja acasa si nu mai mult de 2 jucarii odata (de preferat doar 1). E drept ca nici mie nu-mi iese mereu, fiindca sotul meu e exact ca tine: usor de facut :)) te admir mult oricum, esti senzationala 🤗

  2. Draga mea, esti o fericita !!!!!! Mi-as fi dorit si mi-as dori ca baiatul meu in varsta de 22 de ani sa-mi ceara ceva…ce crezi, nu a avut sansa asta dintr-o culpa medicala la nastere. Fii fericita si multumita si sa nu refuzi niciodata dorintele ingerasilor tai ! <3

  3. Nici la noi nu este simplu ! De ex înainte să plecăm la cumpărături facem ” o lista” de acasa ! Le spun copiilor ceea ce avem de cumparat si ca ei au nevoie de anumite lucruri , le enumăr,Pe care le vom cumpara si au voie să si aleaga cate 2 sau 3 produse depinde fără să depășim un anumit „buget” Asa cum spun ei ! De cele mai multe ori a funcționat aceasta metoda! Cand ajungem in supermarket bineinteles ca vad multeeee si ii si atrag ,Dar dacă insista ca vor un produs ii pun sa renunte la altul care este deja in cos si o fac ,ma doare ,dar trebuie pt binele lor pt ca am cedat si eu de câteva ori ai n a fost bine am mai fii avut nevoie de un cos ! Asa ca mai bine sa ne doară pe noi acum decât pe ei mai tarziu (si pe noi tot odata cu ei ) nu mai cedez în fața „santajistilor emotionali ” ! Incearca si vei vedea dupa 2 3 experiente se vor obisnui! Sanatate multa va doresc ! Sarcina usoar in continuare!

  4. Welcome in the club!!! 😂
    Nu exista zi de cumparaturi fara ca al meu pustiulica de 2 ani jumate sa nu isi insuseasca ceva de prin magazine, si ooo nu e ieftin, parca are senzor la cele mai scumpe jucarii. Daca isi ia jucarii sunt fericita dar au fost zile cand si-a cumparat bureti de vase in cantitati industriale doar pentru ca erau colorati, covorase de baie pe care le considera paturele si lista continua.
    La inceput iti recunosc ca ma simteam frustrata si rusinata de crizele lui Dar am cedat vazandu-i bucuria pe fatuca aia mica alias Denis pericol public si am ales sa consider ca fericirea lui e mult mai importanta decat ceea ce crede lumea sau stuff-ul de prin magazine…😂😂Dar tind sa cred ca inca ma amagesc cu ideea ca e Inca mic si Inca nu intelege 🙄.
    Au fost zile cand intram impreuna intr-un magazin,incepea circul…ramaneam rosie ca focul de nervi iar sotul iesea cu el pe sus din magazin intr-o clasica simfonie.Sunt zile in care ramane cu sotul in masina si eu fug printre rafturi si parca ma uit haotica in jur, pentru ca e prea sec fara un maaammaaa,candyyy, caaarrr, balll…Dar sa stii ca am observat ca daca ii dam de la bun inceput ceva in manuta (ceva din magazin,nu de acasa) si il „plantam ” strategic in caruciorul de cumparaturi renunta in a mai cere si altceva…
    Stii, e o perioada atat de frumoasa a lor in care nimic nu li-se pare imposibil, in care aripile lor sunt in crestere si ne este aproape imposibil sa il refuzam.
    Sunt diferite mentalitati si conceptii ca „vai Dar nu e normal sa faca crize, vai e alintat, vai e rasfatat „..copilul e copil, cel putin in cazul nostru, ce ii pot explica la 2 ani jumate?? Prefer sa fie sanatos, dar sa fie fericit si bucuros, murdar cand plecam din parc si nu trist si timorat. Copiii de astazi nu mai sunt ca cei din generatia noastra…eu le spun „bombe atomice „…haideti sa lasam copiii sa fie copiii pana atunci cand realitatea vietii le va bate la usa…timpul nu iarta pe nimeni, haideti sa ne cream amintiri cu ei si nu frustrari.
    Orice invatam in viata asta dar de a fi parinti nu ne invata nimeni. Sentimentul vine instinctiv si paradoxal noi ne adaptam la viata lui si nu invers.
    PS: spor la cumparaturi Si sarbatori de poveste 🤗😂

  5. Buna dragă Mirela,îmi este dor de tine că nu te mai vad zilnic la televizor,mă regăsesc foarte bine in povestea ta,și eu am 2 copii băiețelul 4 ani jumatea ai fetița 1 an jumătate așa am pățit și noi săptămână trecută și mă gândesc să evit sa mai merg in perioada asta cu ei la cumpărături în primul rând pentru că este foarte aglomerat și pentru cheltuielile suplimentare care se ridică tot timpul la câteva sute de lei…..îți doresc multa sănătate și fericire alaturi de familia ta și sarcină ușoară în continuare….te 😘😘😘 și te 🤗🤗🤗🤗🤗🤗

  6. Acest articol ma cam sperie… fata mea a implinit un an si de cateva zile a inceput sa mearga si chiar ma gandeam, cum o sa procedez la cumparaturi cu ea de manuta, pt ca si daca as vrea nu am cu cine sa o las… inca nu pot sa-mi imaginez cum as reactiona daca ar aparea din senin un cos plin cu jucarii la casa😬🤦🏼‍♀️ Esti o mama puternica! Succes si sarcina usoara!

  7. De obicei noi negociem. Trebuie sa aleagă doar ce ii place cel mai mult ca mami nu are bani decât pentru un singur lucru. Înțelegerea e de când intră-n în raft. Am noroc ca e un copil înțelegător. Mult succes

  8. Băiețelul meu la fel face cu mine in magazin. cate o data il m.ai păcălesc de multe ori i spun de acasa mergem la magazin dar nu cumpărăm masini … cu tati e m-ai greu ca nu poate rezista si cumpara de toate

  9. Parca m-ai descris pe mine 😂😂
    Exact asa imi fac si mie piticii iar cu sotul nu spun nici „pâs”. Lui ii arata la modul :”uite tati ce jucarie frumoasa! Nu zic sa mi-o iei, doar ti-am aratat” 😲😁😲…… Si eu raman tablou 😲

  10. Buna ziua,
    M-am distrat putin 😂😂. A cea mare de 3 ani sin2 luni face asa..cealalta de doar 1 an si 2 luni inca nu..dar are timp. Eu sincer pana acum am reusit sa nu cedez. I-am spus clar ce luam de la magazin si daca totusi a vrut ceva dulce (ca nu prea scap, ca e mancatoare de dulciuri, desi evit cat pot sa ii dau) i-am luat un produs. De ce inaintam in magazin ii repet intruna pt ce am venit. Ea pune in cos..eu ii spun iar ca nu le luam si le pun la loc. Sincer, cu riscul de a parea mama naspa am lasat o sa si urle, i-am aratat ca si eu pot face ca ea😂😂 si ii trece. Nu las si nu las 😂😂 spor la cparaturi. Ar fi perfect sa avem cu cine sa ii lasam acasa sa ju.mearga cu noi la shopping

  11. Wow, foarte frumos ai povestit Mirela! te inteleg perfect.
    Dupa isprava de saptamana trecuta cu fiica mea de 2ani10l am zis ca nu mai calc cu ea in supermarket de sarbatori.
    Am iesit saptamana trecuta cu sotul si fiica la supermarket sa cumparam ceva de mancare. Cum mergeam noi pe culoarul de mijloc din acel supermarket ne-am lovit de un munte de jucarii , care mai de care mai atragatoare. Fiimea cum e fan Mickey si Minnie a scanat imediat o casuta a lui Minnie si a inceput sa puna o fata din aia de te topesti ” mami , minnie casuta…” M-am uitat cu sotul unul la altul si am vrut sa vedem cat costa , doar 200 RON. Am inceput sa-i explicam fetitei ca va veni Mosu, ca va primi casuta, bla bla….nimic nu a functionat.
    Am reusit sa iesim din supermarket sa ajungem acasa, sa mancam si sa culcam copilul de pranz, insa in tot acest timp ea repeta intruna ” mami, Minnie casuta…” Cand s-a trezit copilul ne-am dus din nou la supermarket si i am cumparat casuta, stiu ca nu am procedat corect si ca am cazut in capcana insa mi-a fost prea mila de ea sa o vad cum imi zicea de casuta..
    Cred ca in viitorul apropiat nu vom mai merge cu ea in magazine de genul, e periculos pentru portofelele noastre :)))))

  12. Am râs copios la ceea ce ne-ai povestit, e comic cum ei la o vârstă atât de fragedă au o putere de convingere atât de mare și cred că pe viitor îi va ajuta aceasta atitudine. Eu am observat însă că acest comportament din partea noastră duce la o iubire condiționată a copiilor față de bunici, în cazul meu, asta pentru că eu ca mamă nu îi fac toate poftele copilului meu care acum are 6 ani. Nu vreau sa ma gândesc cum ar fi sa mă iubească condiționat și tocmai de aceea nu are voie decât la un singur lucru. În cazul în care își dorește mai multe, trebuie sa aleagă ceea ce își dorește cel mai mult. Sper să vă fie de folos. Mult succes mămicilor!

  13. Mirela eu plec la piata cu sotul de multe ori cu lista dupa noi si cred ca o respectam pina pe la jumate dupa sotul meu e mai rau decat copii tai.Si incepe:ia si pe asta ca e buna la casa omului ia si pe asta ca e ptr baiat care are 23de ani ;si tot asa pina cand ajungem cu niste sarsanale de nu le putem cara pina la et 4.Asa ca daca ai posibilitati iale tot ce isi doresc si sa ai vezi fericiti ptr ca destul o sa duca grijile atunci cand vor fi adulti.Te pup!Si cand te mai vedem la tv???

  14. Lesin de ras dar si plang totodata.Am si eu o mogaldeata de 6 luni si din ce ai scris tu, imi dau seama cam ce ma asteapta.Sotul mai vrea unul.Sa fie băietel, cica.
    Sunt mai mult ca sigura ca voi trece prin aceeasi experienta si cr crezi? Nu imi va parea rau si nici nu ma voi supara.Sunt draguti foc si caraghiosi si hazlii si de toate.Ador prichindeii tai, sa va traiasca si sa va aduca numai satisfactii si bucurii in viata.Sanatate sa aveti , sa ajungeti peste ani fericiti si cu nepotei de la fiecare.Felicitari pentru al trei-lea, sananate si sarcina usoara!
    Te imbratisez cu drag, moldoveanca mea frumoasa!

  15. Este o ocazie sa ii invatati generozitatea. Le spuneti ca daca isi doresc o jucarie noua, este necesar sa renunte la alta pe care o au acasa si va tineti de promisiune. Lasati copiii sa aleaga jucariile pe care vor sa le doneze. Totodata, adresati-le intrebari de genul: „ce s-ar intampla daca am aduce tot magazinul acasa? Unde le-am depozita?”, „crezi ca alti copii ar avea nevoie de aceasta jucarie?”. Eu ii spun de acasa copilului meu (4 ani) ca are tot dreptul sa se uite la orice jucarie isi doreste si sa se joace in magazin cu ea, insa acea jucarie va ramane in raft si intelege. Cel mai important este sa empatizati cu el: „te inteleg. Intr-adevar, este o jucarie frumoasa. Aceasta va ramane in raft, alaturi de celelalte ca sa se bucure toti copiii de ele”. Stabiliti limite! PS: si eu am doi copii: Vlad si Clara 😁 Va iubesc si apreciez enorm pt omul care sunteti!

  16. 😂😘 M-am distrat copios. Avem si noi doi copii. Sara are 3ani si 8 luni, iar Luca 1 an si 5 luni. Cu Sara functioneaza destul de bine negociatul de acasă. Ii spun ca are voie un singur lucru. Imi spune ce doreste, eu o aprob daca nu vrea ce știu eu ce ponei sau cățeluș adevarat si doar aia cumpărăm. Se intampla sa mai ceara si altceva si atunci ori renunță la ce a vrut initial ori nu cumpărăm. Eu ii spun ca nu avem bani daca cere multe sau ceva care chiar nu este necesar. Poate as putea sa le cumpăr, dar daca schimbi odata regula atunci nu o sa mai fie cale de întoarcere. Cu Luca ma inteleg mai greu acum. O sa aplic cand mai creste aceeași regulă si la el.
    Va pup, si ca doresc Sarbatori fericite. 😘

  17. Bună Mirela, hei ce crezi ca la noi e altfel..? Tot cam așa. Dar e frumos. Încet încet ca o sa înțeleagă pe măsură ce cresc. Sunt minunați! Asta e munca noastră. Toată ziua sa i educam, sa i învățăm, sa 8 certam, sa le oferim. E bine 👍😁😜ești pe calea cea buna. Te pup. Ești minunata la fel și copiii 😘😘😘

  18. Noi am procedat asa inca de cand a inceput sa inteleaga mersul la cumparaturi si a inceput sa ravneasca la ceea ce vede: l-am lasat sa isi aleaga ce vrea(intotdeauna aveam un cos de mana unde sa isi poata pune ceea ce alege) si cat ne foim noi dupa ce ne trebuie el tot pune in cos. Inainte de a a junge la casa ii punem cosul lui in fata si are voie sa aleaga un obiect in limita unei sume de bani impusa de noi(depinde de ce finante avem). Cam asta aplicam in cazul dulciurilor. La jucarii avem alta metoda alegem noi ce jucarii se incadreaza in bugetul nostru si are voie la una sg. Si doar o sg data pe luna primeste jucarii.

  19. Dna Mirela vă descurcați perfect! Dacă dvs nu-i răsfățați cine altcineva?! Și a mea a făcut criză în magazin odată, cu plânsete, lovituri, tăvăleli, de toate. Am cedat nervos m-am așezat în fund și-am început să urlu și eu. Se uita lumea ca la urs. S-a potolit copilul m-a luat de mână „mami, hai!” 😂😂 Era ultimul lucru pe care-l mai puteam face. A mers, apoi o perioadă cum o apuca vreo criză cum m-apuca și pe mine un plâns în hohote. Acum a mai crescut și lecția este așa: ești cuminte la cumpărături, la casă îți alegi ceva dulce. DAAAR evit cu eleganță raionul de jucării 😂😂😂 Multă putere și sănătate! Sarcină și naștere ușoară! Vă ador pur și simplu! ❤

  20. Mirela, este bine ca ai avut suficienți bani la tine si nu te ai facut de cacao la casa.:))
    După părerea mea sa iti rasfeti copilul comparându i ceea ce isi doreste nu inseamna ca nu va deveni responsabil sau nu va lupta pt a câștiga ceva in viata! Sunt totusi micuți ca sa ii introduci de pe acum in lumea cruda si rea in care trăim… poti incerca explicandu le de acasa ca mami nu are bani suficienți si sa nu ceara decât un singur lucru cum zice si tati…Și le poti spune ca fiecare lucru din magazin este deja comandat de Mos Craciun/ părinții dupa caz pt alți copii și de aceea ei au voie un singur lucru…sa le ramana si altor copii( asa ii iei si tu la sentimente pe ei si nu doar ei pe tine)…Fetita mea are 1 an si 5 luni si eram intr un magazin intr o seara cand mi a arătat cu manuta ca vrea o jucărie.. o iau…ii dau jucăria în mana si apoi vede coșul cu mere…imi da jucăria si imi spune:” oc..Mami…oc” ..Mami sa puna jucăria la loc ca ea vrea „ma”….mărul. Un tatic era in magazin cu noi si a zis:” Mai rar asa copii sa renunte la jucării pt fructe”… P.s. Fie vb între noi ma rog sa ramana asa…te pup Mirela! Esti o scumpa!

  21. A mea are 6 ani și de mică ă incercat sa isi exercite puterea asupra mea. de multe ori a reusit
    Când vede 5-6 chestii pe care vrea si le doreste o pun sa aleaga 1 sau 2 maxim si foarte rar 3 😁😀depinde si cat avem bugetul atunci. Iar treptat cu varsta s-a obișnuit. Acum ma întreabă ” putem sa luam asta?” Sau” Avem bani? „

  22. Draga Mirela ,am trecut si eu prin faze din acestea ,eu am 4 copii,dar sunt la casele lor acum ,am si nepotei care la randul lor fac si ei ce povestesti tu 🙂
    Mi-e dor de emisiunile MPFM ,erai minunata si ne faceai ziua fericita .
    Numai o noua emisiune MPFM te-ar prinde bine .
    Sa-ti traiasca copii si sa fiti fericiti !

  23. Am doi copii și o nepoțica de 7 ani , un pic de experiență acolo, eu sunt de principiu să-ți alinți copii, eu una i-am alintat cat am putut, cat mi-a permis bugetul și iată că sunt copii buni, cea mare căsătorită cu un copil, cu o carieră frumoasă, a muncit și muncește mult pentru asta, cel mic(20 ani)😀😀😀 student bun la psihologie anul 2 și învață și pentru administrarea la medicina, și au fost copii alintați, nu dezamagii, când mai cresc puțin incepi sa le dai responsabilități, pentru vârsta lor și eu pot sa jur că din asemenea părinți o da iasă copii de mare caracter. Viața, prietenii, anturajul, colegii ne mai dau și câte o „palma”, ne dezamăgesc etc și atunci cum sa nu-i alinți macar tu că și parinte.
    PS scuze dacă sunt greșeli dar așa cum spui tu daca recitesc sigur schimb ceva și nu vreau asta, vreau sa dau send exact la ce am gândit în acest moment. Creștere binecuvântata sa aveți și acum că ne-am „împrietenit oi mai scrie pe aici!

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *